”dă-te pe tine însuţi pildă de fapte bune, în toate privinţele. Iar în învăţătură, dă dovadă de curăţie, de vrednicie, de vorbire sănătoasă şi fără cusur, ca potrivnicul să rămână de ruşine, şi să nu poată să spună nimic rău de noi” (Tit 2:7f).
Implicit liderul este privit de foarte multe persoane ca model la care se raportează diferite aspecte ale vieții de credință. Sunt enumerate câteva domenii în care puterea exemplului este de netăgăduit:
Fapte bune. Cele mai multe dintre acțiunile nonverbale intră în sfera faptelor. Când ceea ce face un lider creștin este pozitiv, comportamentul, acțiunile, felul de a fi, atunci se înscrie pe traseul exemplului vrednic să fie imitat.
Învățătură. Informațiile pe care le adună pentru el și pe care le împarte altora, sunt o altă componentă ce dă putere exemplului. Doar învățătura sănătoasă poate deveni exemplu de urmat.
Vorbire. Felul în care comunicăm și transmitem mai departe ceea ce suntem, ocupă un spațiu suficient de larg în zona exemplului personal. Oamenii ne judecă după ceea ce văd și aud de la noi.
Conturul desenat de fapte, învățătură, vorbire va fi cartea noastră de vizită precum și ținta acuzațiilor ori a aprecierilor ce se vor răsfrânge asupra noastră.
Va incurajez ca in aceasta saptamana, sa reflectam impreuna la puterea exemplului nostru si la persoanele care sunt influentate de noi in mod voluntar sau involuntar.