”Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte” (Faptele Apostolilor 2:44).
Dacă asociem perioada începuturilor cu anotimpul primăverii, atunci și în Biserica Domnului Isus Cristos putem vorbi despre o primăvară specifică ei. Primăvară din punct de vedere istoric, la modul general, și primăvară din punct de vedere personal al fiecărui individ. Această primăvară are multe elemente comune atât la nivel personal cât și colectiv.
Au suflat peste oameni un vânt de ”Cuvânt” ce le aducea vestea bună, a faptului că Dumnezeu are soluție pentru păcatele omenirii. Vestea bună a Evangheliei era printre ei, îi trezea la realitatea momentului.
Au curs peste ei ploile cercetării, conștiința s-a trezit, era speriată, îngrozită de-a dreptul, îndemnându-i să exprime memorabila întrebare; "Ce să facem ?" Fiorul cercetării le răscolea lăuntrul, mintea, viața.
Au țâșnit din ei dorința eliberării, ieșeau la lumină lăstarii speranței, ai credinței că există și o altă realitate, o altă viață.
I-a învăluit un sentiment provocator, determinându-i să ia decizii. Și-au asumat cele auzite, realitatea păcatului, responsabilitatea propriilor atitudini și pe cea a pocăinței.
Rezultatul imediat a fost remarcat, ”Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete” (Faptele Apostolilor 2:41).
Aspectele menționate mai sus, aduc în fața noastră spre informare și luare aminte, faptul că exista/este și o primăvară a Bisericii. Fie dar ca toti cei din Biserica si nu numai, să știm cum să prețuim și să ne bucurăm de acest minunat anotimp.
RSS Feed