Lupta pentru Credința autentică
”Prea iubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna” (Iuda 1:3).
Valoarea lucrurilor autentice și unice, au atras totdeauna interesul falsificatorilor lacomi să obțină bogății fabuloase de pe urma naivilor dornici să dețină și ai respectivele lucruri.
Iuda prin cuvintele sale se referă cu exactitate la ”valoarea credinței autentice” deoarece numai prin ea omul beneficiază de mântuirea oferită de către Isus Cristos.
Satan și colaboratorii lui s-au specializat în lucrarea de intoxicare a oamenilor făcând tot ce le stă în putință să-i împiedice de a ajunge la mântuire. Au scos pe piață o sumedenie de teorii, ipoteze, teologii, credințe false, determinându-i pe cei ce le ascultă să le accepte ca realitate.
Din acest motiv, creștinii sunt puși în fața unui conflict, ei trebuie să lupte pentru a deține, respecta, promova credința autentică primită de la Isus Cristos. Lupta aceasta nu se duce cu arme fizice exterminând adversarii, respectiv sabie.
Creștinul are de dus:
Lupta cercetării. Documentele scrise, informațiile referitoare la credință se cer verificate cu toată atenția. În decursul istoriei s-au adunat o sumedenie de astfel de documente și cele mai multe pretind a fi autentice. Zilnic numărul acestora crește.
În acest domeniu cel mai autentic document existent s-a dovedit a fi Biblia. Cercetarea atentă a Bibliei este o adevărată luptă, creștinul este chemat să fie biruitor ! Are resursele necesare.
Lupta verificării. Actul credinței impune verificare. Credința se deosebește de credulitate care acceptă totul. Atunci când o sumedenie de informații ne îmbie să le dăm crezare, ceva nu este în regulă. Avantajul creștinului de a deține Biblia, îl responsabilizează să o folosească pentru verificarea tuturor informațiilor cu care intră în contact. Nimeni nu deține mai mult adevăr, putere, Duh Sfânt decât Biblia.
Lupta asumării. Credința se bazează tocmai pe asumarea celor auzite. Mântuirea referitoare la repercusiunile păcatelor este realizată de către Isus Cristos, Mântuitorul. Prin actul credinței în tot ceea ce este Isus, omul întră în această realitate a mântuirii ce se află numai în prezenta Domnului Isus Cristos. În această ipostază, mântuitul și Mântuitorul devin una, sunt imposibil de despărțit și imposibil de neobservat. Câtă vreme omul rămâne în Cristos, și numai în El, are mântuirea, atunci când decide unilateral să iasă din Cristos prin diferite forme, nu mai are mântuire.
Lupta deciziei. În contextul social, cultural, istoric, religios, etc. creștinul este confruntat cu situații multiple de a decide. Uneori deciziile se cer luat sub presiunile ce vin tocmai din contextul situației. Nici măcar în timpul cât Isus Cristos era pe pământ nu a fost ușor ca oamenii să decidă a-l crede și a-l urma fără repercusiuni sociale și religioase. Azi este cel puțin la fel dacă nu chiar mai greu.
Cine dorește cu adevărat să fie mântuit, va avea de luptat. Lupta se cere dată în sfera credinței, nu orice credință, ci pentru ”credința dată sfinților o dată pentru totdeauna” !
Cu ce fel de luptă sunt confruntați oamenii de azi care se pretind a fi creștini ?
Credința autentică se dobândește prin luptă.
Deci, biruință !
I.rusu
”Prea iubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna” (Iuda 1:3).
Valoarea lucrurilor autentice și unice, au atras totdeauna interesul falsificatorilor lacomi să obțină bogății fabuloase de pe urma naivilor dornici să dețină și ai respectivele lucruri.
Iuda prin cuvintele sale se referă cu exactitate la ”valoarea credinței autentice” deoarece numai prin ea omul beneficiază de mântuirea oferită de către Isus Cristos.
Satan și colaboratorii lui s-au specializat în lucrarea de intoxicare a oamenilor făcând tot ce le stă în putință să-i împiedice de a ajunge la mântuire. Au scos pe piață o sumedenie de teorii, ipoteze, teologii, credințe false, determinându-i pe cei ce le ascultă să le accepte ca realitate.
Din acest motiv, creștinii sunt puși în fața unui conflict, ei trebuie să lupte pentru a deține, respecta, promova credința autentică primită de la Isus Cristos. Lupta aceasta nu se duce cu arme fizice exterminând adversarii, respectiv sabie.
Creștinul are de dus:
Lupta cercetării. Documentele scrise, informațiile referitoare la credință se cer verificate cu toată atenția. În decursul istoriei s-au adunat o sumedenie de astfel de documente și cele mai multe pretind a fi autentice. Zilnic numărul acestora crește.
În acest domeniu cel mai autentic document existent s-a dovedit a fi Biblia. Cercetarea atentă a Bibliei este o adevărată luptă, creștinul este chemat să fie biruitor ! Are resursele necesare.
Lupta verificării. Actul credinței impune verificare. Credința se deosebește de credulitate care acceptă totul. Atunci când o sumedenie de informații ne îmbie să le dăm crezare, ceva nu este în regulă. Avantajul creștinului de a deține Biblia, îl responsabilizează să o folosească pentru verificarea tuturor informațiilor cu care intră în contact. Nimeni nu deține mai mult adevăr, putere, Duh Sfânt decât Biblia.
Lupta asumării. Credința se bazează tocmai pe asumarea celor auzite. Mântuirea referitoare la repercusiunile păcatelor este realizată de către Isus Cristos, Mântuitorul. Prin actul credinței în tot ceea ce este Isus, omul întră în această realitate a mântuirii ce se află numai în prezenta Domnului Isus Cristos. În această ipostază, mântuitul și Mântuitorul devin una, sunt imposibil de despărțit și imposibil de neobservat. Câtă vreme omul rămâne în Cristos, și numai în El, are mântuirea, atunci când decide unilateral să iasă din Cristos prin diferite forme, nu mai are mântuire.
Lupta deciziei. În contextul social, cultural, istoric, religios, etc. creștinul este confruntat cu situații multiple de a decide. Uneori deciziile se cer luat sub presiunile ce vin tocmai din contextul situației. Nici măcar în timpul cât Isus Cristos era pe pământ nu a fost ușor ca oamenii să decidă a-l crede și a-l urma fără repercusiuni sociale și religioase. Azi este cel puțin la fel dacă nu chiar mai greu.
Cine dorește cu adevărat să fie mântuit, va avea de luptat. Lupta se cere dată în sfera credinței, nu orice credință, ci pentru ”credința dată sfinților o dată pentru totdeauna” !
Cu ce fel de luptă sunt confruntați oamenii de azi care se pretind a fi creștini ?
Credința autentică se dobândește prin luptă.
Deci, biruință !
I.rusu
RSS Feed