Gura mulțumirii
Difuzorul trupului, instrumentul de exteriorizare, și comunicare sonoră, gura verbalizează tot, are funcții multiple cu implicații pe măsură.
Pentru gura mulțumirii, cuvintele rostite, discursul, modul de adresare, consistența comunicării sunt de importanță crucială. De fapt gura este doar cutia de rezonanță ce oferă sunetul în sine, celelalte vin din colaborarea ei strânsă cu mintea și inima. Citind în Biblie, am observat cum gura mulțumirii are trei direcții principale.
Nu rostește, se ferește, vorbește. În favoarea acestei ordini voi rezuma câteva din afirmațiile Bibliei.
Nu rostește
Gura mulțumirii evită cu orice preț să se implice în rostirea multor cuvinte. Ea este fermă refuzând toate cuvintele ce vin din zona vicleniei; nu vorbește cu vicleșug, nu împrumută vorbirea oamenilor vicleni, nu țese vicleșuguri ( chiar dacă azi se numește diplomație).
De ce?, pentru că în astfel de situații ... gura osândește, buzele mărturisesc împotriva (Iov 15:6 ). Gura mulțumirii nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurământ în pagubă (Psalmi 15:4), nu întrebuinţează vorbe ademenitoare, (Proverbe 2:16), nu vorbeşte în chip uşuratic. Când se roagă nu bolborosește aceleaşi vorbe, în maniera păgână (Matei 6:7), nu vorbește de rău pe frați (Iacov 4:11).
Interesant să constant că într-o societate în care se luptă pentru libertatea de exprimare, gura mulțumirii își stabilește ea însăși granițe prin care restricționează la maxim accesul multor categorii de cuvinte. Toate acestea le face ca să rămână o slujitoare a mulțumirii.
Se ferește
Gura mulțumirii își fixează anumite granițe în ale vorbirii deoarece menirea ei este să contribuie substanțial pentru mulțumirea omului.
Gura mulțumirii se „fereşte să spună o vorbă rea” (Geneza 31:24 Laban și Iacov), de asemenea se fereşte de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin, înaintează tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. (2 Timotei 2:16), ascultând sfatul lăsaţi-vă de toate aceste lucruri:... de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură. (Coloseni 3:8). Sau prin decizia personală fermă; „Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frâu gurii, cât va sta cel rău înaintea mea.” (Psalmi 39:1). O altă formă de a se feri este întrebuinţînd o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. (1 Corinteni 2:13).
Fiecare circumstanță își are oportunitatea ei prin care gura mulțumirii își păstrează menirea. Cel puțin din curiozitate să ne lua, puțin timp pentru analiza afirmațiilor de mai sus, e posibil să desprindem o concluzie folositoare.
Da , vorbește
Pe de altă parte gura mulțumirii se angajează în folosirea cuvintelor ce la rândul lor produc mulțumire celor ce le aud. Cuvintele ei vestesc și scot la suprafață înțelepciune, aduc vindecare, trâmbițează dreptatea, exprimă strigăte de laudă adresate lui Dumnezeu. Buzele mulțumirii sunt un izvor de viață, mângâiere, încurajare, alinare pentru urechile ce la aud. Felul ei de vorbire dezvăluie onoare, da, este da și nu este nu. Ea vorbeşte lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă. (Tit 2:1), fiind deprinsă să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. (1 Petru 4:11) de fiecare dată când are ceva de spus. Vorbirea ei este totdeauna cu har, dreasă cu sare, pentru că ştie cum trebuie să răspundă fiecăruia. (Coloseni 4:6). Persoana care deține gura mulțumirii va fi o pildă pentru credincioşi: în vorbire, (1 Timotei 4:12).
Gura mulțumirii îndrăznește să mijlocească așa cum a făcut Avraam, citim despre el în Geneza 18:31 Avraam a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. ... 32 Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.”
Gura mulțumiri se dovedește o unealtă valoroasă și indispensabilă în slujire, așa cum scrie Isaia 50:4 „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare.
Iată cum gura mulțumirii chiar dacă și-a impus anumite restricții, chiar dacă este prevăzătoare ferindu-se uneori, ea nu șomează, sunt o mulțime de cuvinte pe care le rostește așa cum numai e știe. Cuvintele ei poartă peste tot mireasma dulce a mulțumirii.
reflecții
Sunt câteva afirmații biblice ce ne oferă prilejul să reflectăm. Am în vedere beneficiile colaterale ce sporesc calitatea vieții. Gura mulțumirii este implicată în toate acestea. De pildă:
Proverbe 21:23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. Este adevărat că întâmpinăm necazuri în viață, dar câte din ele sunt cauzate de vorbirea gurii noastre? Interesant, și totuși oamenii aleargă la farmacie, probabil după medicamente pentru ”limbariță”. Avem la ce medita, nu?
Altă provocare vine din Proverbe 15:1 Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţîţă mânia. Iată cum pe lacul sentimentelor se iscă furtuna. Cuvintele rostite stârnesc valuri sau le calmează. Și aici putem să medităm îndelung. După ce barca-i scufundată, discursurile despre plutire rămân de prisos.
Efeseni 5:4 Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulţumire. Această afirmație ne arată unde a ajuns standardul verbal al credincioșilor când ei folosesc gura mulțumirii al cărei impact duce la atingerea acestui standard. Efeseni 4:29 Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.
Toți creștinii trebuie să fim aici?, se poate considera că acest nivel este obligatoriu?, opțional?, nerelevant? În ce formă să ne raportăm la el? Cum am vorbi noi dacă am avea gura mulțumirii? Ar putea fi așa?
”Vorbim între noi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântăm şi aducem din toată inima laudă Domnului” (Efeseni 5:19 adaptat)
Cine are gura mulțumirii, poate ajunge la rândul lui mulțumit și poate să contribuie la răspândirea mulțumirii în jurul lui.
Dacă ne-am putea permite cele spuse până în prezent să le asemănăm cu O.R,L.-ul mulțumiri ce am putea spune despre starea de sănătate? Unde am avea nevoie de proteză? Ce tratamente ar fi necesare? Ce specialiști ar trebui consultați? Unde ar trebui să căutăm răspunsul? Cât de mult ne bazăm pe afirmațiile din Biblie?
Difuzorul trupului, instrumentul de exteriorizare, și comunicare sonoră, gura verbalizează tot, are funcții multiple cu implicații pe măsură.
Pentru gura mulțumirii, cuvintele rostite, discursul, modul de adresare, consistența comunicării sunt de importanță crucială. De fapt gura este doar cutia de rezonanță ce oferă sunetul în sine, celelalte vin din colaborarea ei strânsă cu mintea și inima. Citind în Biblie, am observat cum gura mulțumirii are trei direcții principale.
Nu rostește, se ferește, vorbește. În favoarea acestei ordini voi rezuma câteva din afirmațiile Bibliei.
Nu rostește
Gura mulțumirii evită cu orice preț să se implice în rostirea multor cuvinte. Ea este fermă refuzând toate cuvintele ce vin din zona vicleniei; nu vorbește cu vicleșug, nu împrumută vorbirea oamenilor vicleni, nu țese vicleșuguri ( chiar dacă azi se numește diplomație).
De ce?, pentru că în astfel de situații ... gura osândește, buzele mărturisesc împotriva (Iov 15:6 ). Gura mulțumirii nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurământ în pagubă (Psalmi 15:4), nu întrebuinţează vorbe ademenitoare, (Proverbe 2:16), nu vorbeşte în chip uşuratic. Când se roagă nu bolborosește aceleaşi vorbe, în maniera păgână (Matei 6:7), nu vorbește de rău pe frați (Iacov 4:11).
Interesant să constant că într-o societate în care se luptă pentru libertatea de exprimare, gura mulțumirii își stabilește ea însăși granițe prin care restricționează la maxim accesul multor categorii de cuvinte. Toate acestea le face ca să rămână o slujitoare a mulțumirii.
Se ferește
Gura mulțumirii își fixează anumite granițe în ale vorbirii deoarece menirea ei este să contribuie substanțial pentru mulțumirea omului.
Gura mulțumirii se „fereşte să spună o vorbă rea” (Geneza 31:24 Laban și Iacov), de asemenea se fereşte de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin, înaintează tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. (2 Timotei 2:16), ascultând sfatul lăsaţi-vă de toate aceste lucruri:... de clevetire, de vorbele ruşinoase, care v-ar putea ieşi din gură. (Coloseni 3:8). Sau prin decizia personală fermă; „Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba; îmi voi pune frâu gurii, cât va sta cel rău înaintea mea.” (Psalmi 39:1). O altă formă de a se feri este întrebuinţînd o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. (1 Corinteni 2:13).
Fiecare circumstanță își are oportunitatea ei prin care gura mulțumirii își păstrează menirea. Cel puțin din curiozitate să ne lua, puțin timp pentru analiza afirmațiilor de mai sus, e posibil să desprindem o concluzie folositoare.
Da , vorbește
Pe de altă parte gura mulțumirii se angajează în folosirea cuvintelor ce la rândul lor produc mulțumire celor ce le aud. Cuvintele ei vestesc și scot la suprafață înțelepciune, aduc vindecare, trâmbițează dreptatea, exprimă strigăte de laudă adresate lui Dumnezeu. Buzele mulțumirii sunt un izvor de viață, mângâiere, încurajare, alinare pentru urechile ce la aud. Felul ei de vorbire dezvăluie onoare, da, este da și nu este nu. Ea vorbeşte lucruri care se potrivesc cu învăţătura sănătoasă. (Tit 2:1), fiind deprinsă să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. (1 Petru 4:11) de fiecare dată când are ceva de spus. Vorbirea ei este totdeauna cu har, dreasă cu sare, pentru că ştie cum trebuie să răspundă fiecăruia. (Coloseni 4:6). Persoana care deține gura mulțumirii va fi o pildă pentru credincioşi: în vorbire, (1 Timotei 4:12).
Gura mulțumirii îndrăznește să mijlocească așa cum a făcut Avraam, citim despre el în Geneza 18:31 Avraam a zis: „Iată, am îndrăznit să vorbesc Domnului. ... 32 Avraam a zis: „Să nu Te mânii, Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni.” Şi Domnul a zis: „N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni.”
Gura mulțumiri se dovedește o unealtă valoroasă și indispensabilă în slujire, așa cum scrie Isaia 50:4 „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare.
Iată cum gura mulțumirii chiar dacă și-a impus anumite restricții, chiar dacă este prevăzătoare ferindu-se uneori, ea nu șomează, sunt o mulțime de cuvinte pe care le rostește așa cum numai e știe. Cuvintele ei poartă peste tot mireasma dulce a mulțumirii.
reflecții
Sunt câteva afirmații biblice ce ne oferă prilejul să reflectăm. Am în vedere beneficiile colaterale ce sporesc calitatea vieții. Gura mulțumirii este implicată în toate acestea. De pildă:
Proverbe 21:23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. Este adevărat că întâmpinăm necazuri în viață, dar câte din ele sunt cauzate de vorbirea gurii noastre? Interesant, și totuși oamenii aleargă la farmacie, probabil după medicamente pentru ”limbariță”. Avem la ce medita, nu?
Altă provocare vine din Proverbe 15:1 Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţîţă mânia. Iată cum pe lacul sentimentelor se iscă furtuna. Cuvintele rostite stârnesc valuri sau le calmează. Și aici putem să medităm îndelung. După ce barca-i scufundată, discursurile despre plutire rămân de prisos.
Efeseni 5:4 Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulţumire. Această afirmație ne arată unde a ajuns standardul verbal al credincioșilor când ei folosesc gura mulțumirii al cărei impact duce la atingerea acestui standard. Efeseni 4:29 Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.
Toți creștinii trebuie să fim aici?, se poate considera că acest nivel este obligatoriu?, opțional?, nerelevant? În ce formă să ne raportăm la el? Cum am vorbi noi dacă am avea gura mulțumirii? Ar putea fi așa?
”Vorbim între noi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântăm şi aducem din toată inima laudă Domnului” (Efeseni 5:19 adaptat)
Cine are gura mulțumirii, poate ajunge la rândul lui mulțumit și poate să contribuie la răspândirea mulțumirii în jurul lui.
Dacă ne-am putea permite cele spuse până în prezent să le asemănăm cu O.R,L.-ul mulțumiri ce am putea spune despre starea de sănătate? Unde am avea nevoie de proteză? Ce tratamente ar fi necesare? Ce specialiști ar trebui consultați? Unde ar trebui să căutăm răspunsul? Cât de mult ne bazăm pe afirmațiile din Biblie?
RSS Feed