Ochii mulțumirii
Ochii sunt ferestrele, observatorii, periscopul minții. Ochiul culege informații, fotografiază, filmează color din poziție neutră, transmițând totul mai departe în timp real la magazia minții.
Ochiul mulțumirii identifică detaliul, gestul mic, nu-i scapă paharul cu apă rece oferit, bănuțul pus din inimă. Filmează discreția, fapta ascunsă, ceea ce face stânga fără să știe dreapta. Privirea mulțumirii dă valoare modestiei evitând cursa lăcomiei și a zgârceniei.
Mulțumirea privește viața în perspectiva voii lui Dumnezeu cea bună, plăcută și desăvârșită. În multitudinea elementelor prezente mulțumirea se găsește doar privind în această direcție.
Iată câteva exemple biblice:
Ex. Acan,
Iosua 7:19 Iosua i-a zis lui Acan: „Fiule, dă slavă Domnului, Dumnezeului lui Israel, mărturiseşte şi spune-mi ce ai făcut, nu-mi ascunde nimic”.20 Acan a răspuns lui Iosua şi a zis: „Este adevărat că am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lui Israel, şi iată ce am făcut. 20 Acan a răspuns lui Iosua şi a zis: „Este adevărat că am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lui Israel, şi iată ce am făcut. 21 Am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sicli din argint, şi o placă din aur în greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit, şi le-am luat; iată, Sunt ascunse în pământ în mijlocul cortului meu, şi argintul este pus sub ele”. .. 24 Iosua şi tot Israelul împreună cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa din aur, pe fiii şi fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui şi tot ce era al lui; şi i-au suit în valea Acor. 25 Iosua a zis: „Pentru ce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi”. Şi tot Israelul i-a ucis cu pietre. I-au ars în foc, i-au ucis cu pietre, 26 şi au ridicat peste Acan un morman mare de pietre, care se vede până în ziua de azi. Şi Domnul S-a întors din iuţimea mâniei Lui. Din pricina acestei întâmplări s-a dat până în ziua de azi locului aceluia numele de valea Acor (Turburare).
Un tablou uluitor, din care dacă vrem înțelegem cum funcționează privirea în direcția voii lui Dumnezeu sau împotrivă, în direcția personală. Dumnezeu a spus nimicire totală, Acan a zis nu chiar așa, aur, argint, manta, astea-s valoroase, de trebuință, bune la ceva, prind bine, cine o să știe?, și ce dacă?
Lăcomia, neascultarea, furtul, tăinuirea, au plecat de la ce au văzut ochii lui (v.21). Privirea ochilor lui a adus nenorocire în poporul Domnului și apoi asupra casei lui. Cât de adevărat este că omul merge în direcția în care îi privesc ochii. Azi este la fel, fiecare ne urmăm punctul nostru de vedere, de aceea fiecare vom culege ceea este în direcția respectivă, moarte sau viață, înfrânge sau biruință, pofte sau mulțumire. Este de luat bine aminte ... Acan este o persoană din popor ...
Ex. Ghehazi,
2 Regi 5:20 Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: „Iată că stăpânul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva de la el.” 21 Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte şi a zis: „Este bine totul?” 22 El a răspuns: „Totul este bine. Stăpânul meu
mă trimite să-ţi spun: „Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant din argint şi două haine de schimb.” 23 Naaman a zis: „Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.” A stăruit de el, şi a legat doi talanţi din argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24 Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor, şi le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora care au plecat. 25 După aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?” El a răspuns: „Robul tău nu s-a dus nicăieri.” 26 Dar Elisei i-a zis: „Oare n-a fost duhul meu cu tine, când a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe? 27 Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămânţa ta pentru totdeauna.” Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.
Ghehazi, unul dintre fii prorocilor, slujitorul lui Elisei, martor al lucrărilor minunate ale lui Dumnezeu, implicat în slujire până în momentul când ochii i-au privit în direcție opusă voii lui Dumnezeu.
Contrariat, dezaprobator, nemulțumit, lacom, mincinos. Așa poate fi descris toboganul alunecării ce s-a deschis în direcția privirii lui Ghehazi, și care l-a aruncat în dizgrație, boală, (încătușat de lepră), inactivitate, izolare, exemplu negativ. Un sfârșit tragic cu deznodământ regretabil. O pildă plătită prea scump, ca noi să înțelegem ce mare importanță au ochii prin care privim. Da, ochii mulțumiri nu încetează să privească continuu în orice circumstanță în direcția voii lui Dumnezeu, contribuind astfel la mulțumirea celui în cauză.
Ex. Anania și Safira,
Fapte 5:1 Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevastă-sa Safira, 2 şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? 4 Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” 5 Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos, şi şi-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri.... 7 Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întâmplase. 8 Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da” a răspuns ea „cu atâta.” 9 Atunci Petru i-a zis: „Cum de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău, Sunt la uşă, şi te vor lua şi pe tine.” 10 Ea a căzut îndată la picioarele lui, şi şi-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară, şi au îngropat-o lângă bărbatul ei.
Acest exemplu vine din interiorul bisericii primare în perioada creșterii ei numeric. Și atunci au fost persoane care și-au schimbat optica în timp foarte scurt. De la decizia, intenția, scopul, declarația primară la faptă fiind o mare diferență. Privind la exemplul celor doi înțelegem valoarea cuvintelor rostite de Domnul Isus Cristos, Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău. Matei 5:37
Când privim prin ochii mulțumirii vom ajunge oameni mulțumiți.
Ochii mulțumirii privesc atent la cele ce sunt, prezentul, ziua de azi, văzând câte persoane nu au mai ajuns această zi, vedem cu adevărat un motiv de mulțumire. Privind la ce avem, cât avem, văzând cât de mulți nu au, putem fi mulțumitori. Privind de asemenea la puterea ocrotitoare a lui Dumnezeu pusă la dispoziția noastră, la promisiunile și credincioșia lui Dumnezeu.
Ochii mulțumirii nu-i întind omului cursă pentru a cădea în păcat, nici pentru al împiedica să devină pământ bun dătător de rod, nici nu-l îndepărtează de Dumnezeu.
Ochii sunt ferestrele, observatorii, periscopul minții. Ochiul culege informații, fotografiază, filmează color din poziție neutră, transmițând totul mai departe în timp real la magazia minții.
Ochiul mulțumirii identifică detaliul, gestul mic, nu-i scapă paharul cu apă rece oferit, bănuțul pus din inimă. Filmează discreția, fapta ascunsă, ceea ce face stânga fără să știe dreapta. Privirea mulțumirii dă valoare modestiei evitând cursa lăcomiei și a zgârceniei.
Mulțumirea privește viața în perspectiva voii lui Dumnezeu cea bună, plăcută și desăvârșită. În multitudinea elementelor prezente mulțumirea se găsește doar privind în această direcție.
Iată câteva exemple biblice:
Ex. Acan,
Iosua 7:19 Iosua i-a zis lui Acan: „Fiule, dă slavă Domnului, Dumnezeului lui Israel, mărturiseşte şi spune-mi ce ai făcut, nu-mi ascunde nimic”.20 Acan a răspuns lui Iosua şi a zis: „Este adevărat că am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lui Israel, şi iată ce am făcut. 20 Acan a răspuns lui Iosua şi a zis: „Este adevărat că am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului lui Israel, şi iată ce am făcut. 21 Am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sicli din argint, şi o placă din aur în greutate de cincizeci de sicli; le-am poftit, şi le-am luat; iată, Sunt ascunse în pământ în mijlocul cortului meu, şi argintul este pus sub ele”. .. 24 Iosua şi tot Israelul împreună cu el au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, mantaua, placa din aur, pe fiii şi fiicele lui Acan, boii lui, măgarii, oile, cortul lui şi tot ce era al lui; şi i-au suit în valea Acor. 25 Iosua a zis: „Pentru ce ne-ai nenorocit? Şi pe tine te va nenoroci Domnul azi”. Şi tot Israelul i-a ucis cu pietre. I-au ars în foc, i-au ucis cu pietre, 26 şi au ridicat peste Acan un morman mare de pietre, care se vede până în ziua de azi. Şi Domnul S-a întors din iuţimea mâniei Lui. Din pricina acestei întâmplări s-a dat până în ziua de azi locului aceluia numele de valea Acor (Turburare).
Un tablou uluitor, din care dacă vrem înțelegem cum funcționează privirea în direcția voii lui Dumnezeu sau împotrivă, în direcția personală. Dumnezeu a spus nimicire totală, Acan a zis nu chiar așa, aur, argint, manta, astea-s valoroase, de trebuință, bune la ceva, prind bine, cine o să știe?, și ce dacă?
Lăcomia, neascultarea, furtul, tăinuirea, au plecat de la ce au văzut ochii lui (v.21). Privirea ochilor lui a adus nenorocire în poporul Domnului și apoi asupra casei lui. Cât de adevărat este că omul merge în direcția în care îi privesc ochii. Azi este la fel, fiecare ne urmăm punctul nostru de vedere, de aceea fiecare vom culege ceea este în direcția respectivă, moarte sau viață, înfrânge sau biruință, pofte sau mulțumire. Este de luat bine aminte ... Acan este o persoană din popor ...
Ex. Ghehazi,
2 Regi 5:20 Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: „Iată că stăpânul meu a cruţat pe Sirianul acela Naaman, şi n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el, şi voi căpăta ceva de la el.” 21 Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte şi a zis: „Este bine totul?” 22 El a răspuns: „Totul este bine. Stăpânul meu
mă trimite să-ţi spun: „Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant din argint şi două haine de schimb.” 23 Naaman a zis: „Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi.” A stăruit de el, şi a legat doi talanţi din argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24 Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor, şi le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora care au plecat. 25 După aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: „De unde vii, Ghehazi?” El a răspuns: „Robul tău nu s-a dus nicăieri.” 26 Dar Elisei i-a zis: „Oare n-a fost duhul meu cu tine, când a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe? 27 Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămânţa ta pentru totdeauna.” Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.
Ghehazi, unul dintre fii prorocilor, slujitorul lui Elisei, martor al lucrărilor minunate ale lui Dumnezeu, implicat în slujire până în momentul când ochii i-au privit în direcție opusă voii lui Dumnezeu.
Contrariat, dezaprobator, nemulțumit, lacom, mincinos. Așa poate fi descris toboganul alunecării ce s-a deschis în direcția privirii lui Ghehazi, și care l-a aruncat în dizgrație, boală, (încătușat de lepră), inactivitate, izolare, exemplu negativ. Un sfârșit tragic cu deznodământ regretabil. O pildă plătită prea scump, ca noi să înțelegem ce mare importanță au ochii prin care privim. Da, ochii mulțumiri nu încetează să privească continuu în orice circumstanță în direcția voii lui Dumnezeu, contribuind astfel la mulțumirea celui în cauză.
Ex. Anania și Safira,
Fapte 5:1 Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevastă-sa Safira, 2 şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? 4 Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” 5 Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos, şi şi-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri.... 7 Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întâmplase. 8 Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da” a răspuns ea „cu atâta.” 9 Atunci Petru i-a zis: „Cum de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău, Sunt la uşă, şi te vor lua şi pe tine.” 10 Ea a căzut îndată la picioarele lui, şi şi-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară, şi au îngropat-o lângă bărbatul ei.
Acest exemplu vine din interiorul bisericii primare în perioada creșterii ei numeric. Și atunci au fost persoane care și-au schimbat optica în timp foarte scurt. De la decizia, intenția, scopul, declarația primară la faptă fiind o mare diferență. Privind la exemplul celor doi înțelegem valoarea cuvintelor rostite de Domnul Isus Cristos, Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu”; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău. Matei 5:37
Când privim prin ochii mulțumirii vom ajunge oameni mulțumiți.
Ochii mulțumirii privesc atent la cele ce sunt, prezentul, ziua de azi, văzând câte persoane nu au mai ajuns această zi, vedem cu adevărat un motiv de mulțumire. Privind la ce avem, cât avem, văzând cât de mulți nu au, putem fi mulțumitori. Privind de asemenea la puterea ocrotitoare a lui Dumnezeu pusă la dispoziția noastră, la promisiunile și credincioșia lui Dumnezeu.
Ochii mulțumirii nu-i întind omului cursă pentru a cădea în păcat, nici pentru al împiedica să devină pământ bun dătător de rod, nici nu-l îndepărtează de Dumnezeu.
RSS Feed