Acțiunile fiecărei persoane se bazează pe ceva. Apostolul Pavel folosește sinonimul bizuit în scrisoarea adresată lui Filimon.
Bizuit pe cunoaștere.
La baza oricăror acțiuni se află un anumit grad de cunoaștere. Cu cât cunoștințele sunt mai temeinice, cu atât încredințările ori deciziile sunt mai întemeiate. O cunoaștere adecvată a Bibliei, credinței, Duhului Sfânt, conduce mai apoi la o cunoaștere a fraților și a relațiilor ce trebuie să existe între ei. Comunicarea dintre creștini este percepută tot la nivelul cunoașterii pe care îl are fiecare.
Bizuit pe ascultare.
Ascultarea de tot ce este bine și demn, ca venind din partea lui Dumnezeu, se alimentează direct din cunoașterea despre care s-a făcut vorbire anterior. Pentru creștini ascultarea de Cuvânt, nu era facultativă, opțională sau ocazională, ci dimpotrivă, era imperativă și continuă. Modul de ascultare valideaza credința pe care o mărturiseau creștinii. Eu susțin că și azi este la fel.
Bizuit pe fapte.
Faptele sun fructul cunoașterii și al ascultării. Faptele au la temelia lor exercițiul actului creștin constând în elemente măsurabile de către toți cei ce privesc. Acolo unde vorbele nu se aud, faptele se văd și vorbesc mai tare decât cuvintele.
Relația creștinilor din acele timpuri se bizuia pe cunoaștere, ascultare și fapte.
Se poate spune de către creștinii de azi că relațiile și-au păstrat aceeași temelie ?
Ioan R.