Vorbirea este darul lui Dumnezeu. Oamenii sunt privilegiați din pricina acestui dar prin folosirea căruia comunicarea se realizează mult mai ușor. Când întâmpinăm anumite piedici ori incapacitatea de a vorbi realizăm ce dar extraordinar ne-am fost pus la dispoziție de Dumnezeu.
”Domnul i-a zis: „Cine a făcut gura omului? Şi cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb? Oare nu Eu, Domnul?”( Exodul 4:11).
Cu adevărat se cuvine să-I mulțumim Domnului că ne-a dat capacitatea vorbirii și să o folosim în cel mai curat și înălțător mod. Ne face bine reamintirea următoarei cugetări; ”Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită!” (Proverbe 15:23).
Oamenii vorbesc mult în multe și diferite limbi, mulțimi de cuvinte cu ori fără nici un rost. Cuvintele curg în valuri. Cu toate acestea folosirea atentă a vorbirii ca pe un dar prețios ne ajută să devenim mai buni.
”Un cuvânt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere din aur într-un coşuleţ din argint” (Proverbe 25:11).
Nu am idee cât valorează darul vorbirii, nu pot aprecia cât ar costa să îl cumpăr. Cu siguranță ca mine sunt miliarde de persoane, totuși merită efortul să ne gândim foarte serios la felul cum îl folosim.
Doamne primește mulțumirea mea pentru darul vorbirii și ajută-mă să îl folosesc întotdeauna cu înțelepciune, fă te rog cuvintele mele să poarte în ele binecuvântările Tale.